locuit de bob dylan

nu pot spune că mă deranja. ba, dimpotrivă. o melodie care te bântuie în după-amiezele stridente, neterminate, înghesuite între sarcini şi gînduri zdrenţuite, are gust şi parfum de cafea tare, nostalgică.
ştiam un vers, două, îngânam cântecul aiurea, vedeam secvenţa, însă nici prin gând nu-mi trecea autorul sau interpretul.

aseară m-am trezit din nou cu minunatul cânt la uşă. îmi intrase furiş pe nări şi prin urechi, instalându-se comod (ieftin) în mansardă. n-am mai suportat şi am sunat la youtube să-mi trimită un hacker, un şperaclu, ceva acolo pentru a identifica intrusul. dar nimic. habar nu aveau! descrierea mea amănunţită nu le-a fost de vreun folos.
dar nu m-am predat...

aproape deziluzionat, ocărându-l pe bătrânul oliver stone care a folosit o frântură din piesă în ‘born on the fourth of july’, am descărcat soundtrack-ul filmului şi am scotocit prin el ca un flămând prin oala de ciorbă în căutarea ultimei băcăţele de carne.

o rafală de întuneric răcoros a plesnit ca un bici peste ignoranţa mea insolentă, ordinară, imperturbabilă .
depistasem chiriaşul. eram locuit de bob dylan şi de a sa ‘a hard rain’s a gonna fall’.
de ani de zile maestrul îşi rupea puţin din timpul lui preţios pentru a mă vizita preţ de câteva ceasuri cu melodia lui. intensă, proaspătă, tristă, odihnitoare...

bob dylan - a hard rain's a gonna fall (performed by edie brickell)