e.g., lica gheorghiu, gradinile de vară, renato salvatori & annie girardot
La inceputul anilor ’60, mergeam la un coleg de scoala care
locuia pe Calea Victoriei, intr-un bloc interbelic din spatele Bisericii Albe. „La noi in bloc vine Gheorghiu-Dej la...“, mi-a spus el si a
pronuntat numele actritei E.G. Vazandu-ma neincrezator, a adaugat marca
masinii cu care sosea Dej: un Buick. Coborand sau urcand la colegul meu,
vazusem numele actritei pe usa unui apartament de la etajul 2,
insa destainuirea lui imi parea o fantezie. Am aflat, doua decenii
mai tarziu, ca legatura lui Gheorghiu-Dej cu E.G. era un fapt de notorietate.
Tot atunci, Lica Gheorghiu, fiica lui Dej, interpreta in
doua filme principalele roluri feminine; aveau sa fie si ultimele. In
„Lupeni ’29” si in „Tudor”, unde
Emanoil Petrut il intruchipa pe Vladimirescu, iar un George Vraca usor
obosit, pe banul Grigore Brancoveanu. Intrebat de un ziarist sau de o
ziarista straina daca Lica Gheorghiu are talent, un specialist in
filmologie a raspuns: „Nu stiu daca are talent, insa are cei mai frumosi
ochi din lume“. Replica l-a propulsat in fruntea Consiliului
Cinematografiei.
Pana pe la mijlocul anilor ’50, filmele turnate in Apus, indeosebi cele
engleze si americane, erau extrem de rare in Romania. Exceptie faceau
cele italiene apartinand neorealismului, care infatisau medii
paupere, promiscue, zguduite de conflicte sociale. Acestea erau proiectate in Bucuresti si in marile orase din
tara. „Hotii de biciclete”, „Nu-i pace sub maslini”, „Se cutremura
pamantul”, „S-a furat un tramvai”,
„Rocco si fratii sai”, interzis
minorilor, la care adolescentii se catarau pe
zidurile gradinilor de vara ca sa vada scena de viol cu Renato
Salvatori si Annie Girardot.
dan ciachir
354 de comentarii:
«Cel mai vechi ‹Mai vechi 401 – 354 din 354Trimiteți un comentariu