cioburi. 6 (steaua - dinamo)

nimeni nu e perfect.
s-a intamplat ca pantacruel sa fie caine.
si nu de oricare care, ci caine pana la moarte si dincolo de ea
si la bine si rau.
nu suntem asa multi ca altii, dar suntem rai. muscam tare!
si foarte rar. atat de rar ca de multe ori uitam cine suntem...

m-am transformat din om in caine,
pe motiv ca
prea ma enerva aroganta tampa a stelistilor.
aveau, mi se parea, aerul indestulatilor dinainte de '89, afisat de pensionarii care prindeau un kil de portocale portocalii. dupa o zi de stat in ger.

m-am bucurat si eu putin, recunosc,
cand au pus laba pe cupa campionilor, la sevilla.
eram mic si prost, imi cer iertare.
am ranjit insa mefistofelic, cativa ani mai tarziu,
cand 'diavolul milanez' zdrobea steaua ca pe un gandac.
si, apoi, de fiecare data, cand 'ros-albastrii' se faceau de ras prin europa.

in aprilie i-am stalcit in sfarsit! bine de tot. si chiar la ei in ghencea.
ce mai desfatare, ce mai simtaminte de nedescris...
le-am dat decat vreo 4! trecute fix.
acum, cu lacatus al lor, ne-au dat ei la capatana.
una da' buna. ne-au facut de data asta.
ce as mai putea zice fara pic de voce?

cioburi. 5

si daca suportati doua cioburi
intr-o singura talpa, intr-o imbietoare
seara de vineri

caci poate nu va fi (fost) doar un cantec...

'forse non sara una canzone
a cambiare le regole del gioco
ma voglio viverla cosi quest' avventura
senza frontiere e con il cuore in gola'

cioburi. 4

’e vremea rozelor ce mor,
mor în gradini si mor si-n mine
s-au fost atat de viata pline,
si azi se sting asa usor.

in tot, se simte un fior.
o jale e în orisicine.
e vremea rozelor ce mor
mor in gradini, si mor si-n mine.’

(si cand te gandesti ca macedonski si eminescu
erau nu numai contemporani, erau si rivali...)

bateti-ma (tandru), injurati-ma (crancen),
dar pe mine ma ia cu lacrimoase
si grasa de cotnari,
cu melancolii, cu regrete,
cu amurg,
cu ‘duioase… valmasaguri de suspine’
cand ascult
toata aceasta muzica, toate acele vremuri,
toate…

cioburi. 3 (rocker sau depesar?)

ma uit la o fotografie de grup, o petrecere din timpul liceului. neasemuitele ‘bairamuri’...
o lume fara griji, o lume de regi si sultani, care nu au explicatii de dat.
lucrurile pareau destul de simple, iar lumea era impartita in doua tabere,
in rockeri si depesari.
cat de dezamagiti am fi fost probabil pe atunci, daca am fi aflat adevarul de mai tarziu.

daca am fi intuit macar
ca peste ani
viata va fi ceva mai mult decat muzica, prietenii si petrecerile,
iar pasiunile nebune si firesti ale acelor vremuri
nu vor mai insemna mare branza intr-o buna zi.

ca tot ce a fost ‘depeche mode’,
tot ce a fost
‘metallica’, ‘guns’, ‘nirvana’
si celelalte
se vor pierde in tihna unui ungher tacut,
in discutii si amintiri fragile cu niscaiva colegi de serviciu.

ca se vor topi nu definitiv, dar pentru totdeauna,
odata cu misterul, emotia si sarutarile lacome (sau furate),
odata cu mangaierile tandre din intunericul baladelor atat de asteptate.

cioburi. 2

de unde aceasta pasiune care il fortifica, care il conduce in larg pe cel tanar,
iar pe celalalt il domoleste,
motivandu-l si innobilandu-l cu amintiri grele, placute?
exista multa veselie, multa bucurie pentru lucrurile marunte
care se petrec in jur, exista un minunat simt al umorului,
exista corvoade, amaraciuni, iubiri si desfatari.
de ce nu ar exista toate acestea?
de unde vine aceasta consumanta pasiune de a trai?