miercuri, 11 iulie 2012

erste klasse / oslo, 31 august

după foarte multă vreme am avut răgazul (si dispozitia) sa urmaresc un film. dar ce film!

si cum in momentele astea, la cald, nu am puterea, nici inspiratia sa insir cateva vorbe despre forta & frumusetea lui 'oslo, 31 august' (marele premiu la tiff 2012), cedez cuvantul (cu copy/paste) amicului cinesseur, autorul unui cine-pastel formidabil, in stilu-i inconfundabil:
"E de foarte departe cel mai ofertant şi galonat film din competiţie surclasându-şi cam la toate capitolele adversarii (dacă priveşti cu atenţie finaliştii, îi dai dreptate lui Mihai Chirilov care spunea, în Dilema Veche, că selecţia curentă a fost una de criză, însă cum a evitat să-şi ducă ideea în direcţia corectă, îmi permit eu să obersv că, în primul rând, criza a fost de inspiraţie). Statutul de favorit n-are legătură cu faptul că, anul trecut, la Cannes, filmul a făcut furori în secţiunea Un certain regard sau cu acela că autorul poartă un nume celebru (Trier, Joachim Trier, rudă îndepărtată, pasămite un fel de nepot al lui Lars particulă de nobleţe), ci cu valoarea intrinsecă a producţiei, un devastator vortex de emoţii ce te absoarbe domol, metodic, pentru a te trece apoi prin felurite temperaturi şi viteze contrastante ca să te arunce, în cele din urmă, într-o stare pe care aş numi-o melancolie a disperării.

În termeni cvasitehnici, avem de-a face cu o adaptare foarte personală şi pertinent adusă la zi a romanului Le feu follet de Drieu La Rochelle (1931). Vă sună cunoscut? Ar trebui, fiindcă şi Louis Malle l-a folosit ca materie primă pentru un film inubliabil (lansat în 1963) ce merită o discuţie separată. Atenţie, însă: Oslo, 31 august nu e un remake! Trier are suficientă personalitate şi ştiinţă pentru a se distanţa stilistic şi tematic atât de sursa primară, cât şi de termenul de referinţă, apropiindu-se, în schimb, de ideile unui domn ce scria tomuri întregi în căutarea timpului pierdut. De altfel, găsim aici poate cea mai completă definiţie a acestui scriitor: Proust is Proust. Enunţată aici ca atare nu semnifică nimic, însă după ce veţi avea tabloul complet o veţi percepe altfel."

4 comentarii:

dragoş c spunea...

pai sa-l vedem atunci!

cinesseur spunea...

pai sa-l vedeti, dar nu atunci, ci acum :)

in alta ordine de idei, merci, monsieur P.! cu ocazia asta am avut ocazia sa identific niste mici typos pe care la vremea lor nici macar nu le-am remarcat. tak :p

pantacruel spunea...

dragos, batrane, pai altfel cum? :P

mister D, this is life! sau, daca vrei, life is life & proust is proust (na na, nana na) :D

Anonim spunea...

am avut ragazul.mi-a schimbat dispozitia:( dar nu regret.anadana