'intreaga mea viata a fost film si religie. asta e tot, nimic altceva',
le va spune reporterilor, multi ani mai tarziu, baiatul de altar de la vechea catedrala st patrick’s din bronx, care, se gandea el, va ajunge intr-o buna zi preot docil si burtos, cu frica de Dumnezeu, dar uite ca n-a ajuns.
parintii (urmasi ai unor imigranti sicilieni), un călcător de rufe grațios si o croitoreasa destoinica, angajati pe cativa dolari la un atelier de confectii si pasionati de cinema in sambetele insorite, il vor lua deseori la film pe martin, care, trebuie spus, era de nerecunoscut la acea varsta datorita sprancenelor normale, aproape delicate, lipsei nejustificate a papionului negru si caracterului sau pasnic, catusi de putin macabru.
mai incolo, sa tot fi avut vreo 8 sau 9 ani pe atunci, dupa ce va deprinde buchisitul frazelor lunguiete, dar pana sa-i ia cu frumosu' sub aripa-i maiastra pe talentatii de niro si di caprio (ambii nascuti in america, ambii cu origini italo-germanice), puștiul a vazut ladri di biciclette, apoi land of the pharaohs, si mai la urma el cid. caci tare mult ii placeau dramele istorice cu cai iuti si eroi nepieritori.
tot atunci lui martin i-a venit ideea nastrusnica s-o lase mai usor cu biserica si bicicletele si sa se apuce de filme ca lumea, filme cu inadaptarti si gangsteri, caci cam despre astea era vorba la el in cartier, nu despre altele.
martin se dadea in vant uneori, cred ca p'asta am uitat s-o spun, si dupa muieri galeșe. se prea poate, el n-a negat niciodata faptul, sa o fi intalnit în acei ani chiar pe imprevizibila holly golightly, cea care obisnuia sa se plimbe de una singura pe strazile new yorkului in noptile ploioase.
alteori se uita insistent si cu multa bagare de seama dupa sotii serioase - poate de aceea a si avut vreo 5 bucati, pana acum – toate aratoase, toate unduitoare si un pic durdulii, una mai apetisanta ca alta, dar niciuna atat de suculenta precum isabella rossellini,cea de-a treia sa nevastuica, daca am socotit eu cu atentie.
insa nu asta am vrut eu sa va zic aicea șea,
ci ca abia astept sa vina si la noi in urbe shutter island. si asta pentru ca mi-a placut strașnic secventa de 3 secunde din trailer (sec 47-50) in care o poarta grea se inchide irevocabil din 3 miscari scurte, repezi, ostentative.
7 comentarii:
dupa un "the departed" overrated ar trebui sa urmeze un "shutter island" underrated, nu? eu astept "the tree of life"-ul lui malick, cu un brad pitt lipit iar de un regizor mare ;)
mister dj,
mai lipsea un neologism tare(!) si in fraza nr 2 si ii lasam de tot in ceata pe amatori :p
(am glumit, evident!)
acum serios,
intr-adevar se poate spune ca 'depated' a fost putin cam departe de ceea ce ne obisnuise scorsese. 'shutter island' promite ceva mai mult (cel putin macar din trailler).
cat despre ultimul mallick, nu ma mai necaji si tu... :p
(apropo, cand ajunge la destinatari?)
aș vrea și eu să știu! la cât de perfecționist e Malick m-aștept să-l termine (și) în 2011 :)
p.s.: ce neologisme? barbarisme de-a dreptul :))))
invaziile barbare ale barbarismelor, corect :D
deci era un (fel de ) caraus :)
promitator filmul. can't wait! Vad ca Scorsese il place pe DiCaprio, l-a folosit si-n aviatorul si-a scos niste unt bun din el:P It was pretty amazing.
s-ar putea zice ca scorsese l-a salvat pe di caprio. ar fi ajuns un actoras cu succes nebun la dame 'scumpe' in comedioare ieftine si-n intrigi siroapoase, poate.
a avut noroc puștiul ;)
Trimiteți un comentariu