o bere cu william shakespeare

aseară m-am reîntors la clasici. l-am scos pe shakespeare din bibliotecă și i-am șters adidașii de praf. ne-am cinstit apoi c-o bere și ne-am holbat la chelsea - liverpool.
maestrului i-a plăcut partida şi în prelungiri a năsocit o dramoletă ieftină în două acte...

personajele:
RAFA BENITEZ – comandantul suprem al lui liverpool, născut în perfida spanie
GUUS HIDDINK – olandez umblat prin lume, omul de încredere al oligarhului rus
STEVEN GERRARD – faimosul general al armatei roșii, perla coroanei britanice și spaima barurilor de cartier în orașul beatles-ilor.
FRANK LAMPARD – conte de johnnie walker & chivas regal, general al oastei albastre.

actul 1
(you'll never walk alone, gazon englezesc, tunete și fulgere în tribună, ostașii lui benitez și hiddink intră pe teren, în meciul tur 3 la 1 pentru chelsea)

RAFA BENITEZ
– pe-onoarea mea, vă facem viața un calvar. avem nevoie de trei goluri doar! e-adevărat, lipsește gerrard, prealuminatul căpitan și piatra nestemată a întregii nații.
GUUS HIDDINK
– dar, vai, ce văd la sclavul fabio aurelio? de unde-asemeni meșteșug? ce ochi, ce agerime-n șut. e 0-1, dar abia e la-nceput!
RAFA BENITEZ
– neguțătorule-olandez, socoate bine scorul, ne-ați umilit pe anfield, vă otrăvim pe stamford bridge. și ne scuzați acum, avem penalty. e 0-2, simply the best...
GUUS HIDDINK
– oh, cormorani acriți de pizmă, mă tem că e un simplu foc de paie, că după pauză ‘the reds’ o să se-nmoaie.
STEVEN GERRARD
– de-aș fi alături de băieți în iarbă la căpăstru, să-mi ung al spadei vârf în sânge albastru...

actul 2
(pauză, muzică de champions league, suporterii cântă, lorzi, doamne, curtezane, simpli muritori. intră în scenă neînfricații luptători. măcelul stă să-nceapă)

FRANK LAMPARD
– desăvârșirea-mpinsă prea departe, sortită-i morții prin preaplinul ei. vreau pân’ la miezul nopții să scap de șoricei!
GUUS HIDDINK
– mister benitez, poftim lopata, apucă-te de sapă groapa. drogba, maurul, a lovit năprasnic și fiți pe fază, căci încă n-ați văzut nimic!
RAFA BENITEZ
– vorbești ca dan diaconescu, domnul meu; dar fii pe pace, îmi place să vă dau capace!
GUUS HIDDINK
– la naiba! nici nu vrei s-asculți! e 3 la 2 deja și v-am lăsat desculți. eu tre’ să mă retrag acum, ne-așteaptă barcelona-n drum...
RAFA BENITEZ
– stai calm, maestre, ne te aprinde! îmi stă-n puteri, prin fire și prin rang, să-ți vin de hac! poftim, e 3 la 4. v-am spus cinstit, nu-i pentru alde voi această ligă!
GUUS HIDDINK
– ba nu, e 4-4 ca la teatru!
vai, biete rafa, erai un om atât de plin de haz și de o încântătoare frenezie. unde-ți sunt poznele și tumbele și trilurile. n-a mai rămas nici una...