george vasilievici (fragment)

dimineata, mi-a sarit in ochi o sinucidere. un scriitor constantean tanar (32 de ani), mai mult poet decat romancier (5 volume de poezie si un roman - 'yoyo', publicat integral numai pe internet). in plina primavara, la sfarsit de saptamana luminata, george vasilievici si-a pus un fular la gat si s-a spanzurat in balconul locuintei sale.
am aruncat, din curiozitate, o scurta privire pe o farama din romanul sau, care nu parea deloc rau.

(...) Cris. Energie concentrată la tub mic. Asta îl caracterizează. Pentru că asta este el şi tot ce îl reprezintă. Asta mă aşteaptă. Cris chel sau creţ ciufulit cu ochii sfârâindu-i în capul plin de blocuri, morminte, sicrie, flori crescute din biblii, valuri, cuţite înfipte în inimă de roboţel, cuţite în lună, oase, ciupercuţe, lacrimi, avioane sau răsărituri văzute cu tot cu orbita din care sunt privite ce devin rapid tablouri greu de suportat pe care în ciuda acestui fapt le vrei obligatoriu. Cris este timbrul lins şi lipit direct pe scrisoarea din plic. Pâinea noastră cea de astăzi. Nu îl întâlneşti niciodată ieri sau mâine. Îl vezi mereu acum şi atât. Dacă nu îl ai în faţa ochilor, înseamnă că a murit. În rest Te Rog. E bine. Orizontal. Adio. Şi nu suntem la Locul Faptei. Mă primeşte în atelierul său, care este şi dormitor şi sufragerie şi bibliotecă şi loc pentru chefuri la care oamenii îşi rup creierii. Aici istoria se întrerupe brusc pentru un moment istoric. Am dinţii încleştaţi. – Cine îmi împrumută puţină salivă să pot vorbi cu omul ăsta de treabă? – Cine îmi poate separa ideile, cuvintele, unele de altele? – Şi stingeţi lumina! Cris mă vede şi îmi zice: – Asta îţi trebuie! Apoi îmi îndeasă-n bot un joint rău de tot care mă muşcă de creier. De şolduri, de glezne. Ştiu cine a câştigat ultimele trei premii oscar pentru cel mai bun actor într-un rol principal. Ştiu scorurile ultimelor douăzeci de finale ale Ligii Campionilor şi numele marcatorilor. Ştiu şi celelalte premii...– Ce nu ştiu? – Pe voi nu vă ştiu. (...)
'yoyo' (fragment), george vasilievici.

*****
p.s.
observ, nu cu mare bucurie,
ca blogul asta incepe sa devina un fel de ferpar.