joi, 9 septembrie 2010

'vous avez raison, monsieur. je suis un paysan'

m-a intrebat claude, 'wtf is boanchis?'. nici eu nu sunt vreun mare simpatizant al ziaristului sportiv cu pricina (oricum mult mai citit decit majoritatea colegilor sai) dar pot spune ca respectivul scrie, uneori, admirabil.
asa cum demonstrează si in reportajul elvetian de mai jos:

*****

'sătul fiind să o frec prin complexul migros, situat vizavi de cantonamentul nationalei, m-am dus să vizitez "stiftsbibliothek st. gallen", fondata in 1785. este atestata drept cea mai importanta biblioteca din elvetia si una dintre cele mai vechi din lume, facind parte din patrimoniul unesco. se afla in curtea catedralei st. gallen, ridicata in 612, an in care romania lipsea din istorie. intrarea costa 7 franci.

domnul care distribuia bilete vorbea o franceza de sorbona, iar eu, ca taranul, i-am aratat acreditarea de la 'euro 2008', presupunind ca ma va lasa moca. mi-a spus, jenat, ca ma pot duce cu zgarda aia de plastic la gara si la stadion. "vous avez raison, monsieur. je suis un paysan!". ce sa mai zic? cind esti timpit, taci. n-am reusit. putinele mele reflexe de ziarist, adica de pietar, m-au indemnat sa lansez inca doua-trei intrebari idioate. "daca e sa estimati valoarea cartilor de aici, unde ar ajunge?". m-a privit ca pe un gindac, dar s-a achitat de obligatiile de serviciu la fel de politicos. "sint inestimabile". eu - insistent ca un tarabagiu. "ating, asa, un miliard de euro?". s-a uitat pe deasupra ochelarilor si a zimbit, pentru prima oara. "daca vreti dumneavoastra... dar fac mai mult". pe urma, m-am interesat ce scriitori romani gasesc pe rafturi. raspuns de elvetian, adresat unui bou mondial: "niciunul!". m-am mirat.

fiecare exponat te stupefiaza. aici este vorba despre scriere ca instrument al puterii. in coltul din dreapta al medievalei incaperi, te izbesc sarcofage si mumii egiptene foarte proaspete. din 710, inainte de Christos. pe cupola bibliotecii scrie "aur, argint si purpura, pentru a-L slavi pe Dumnezeu". asta i-ar fi placut si lui gigi becali. daca vine la meciul cu italia sau cu olanda, poate ca vom vizita impreuna, ca doi vechi tovarasi, o catedrala benedictina.

acum serios vorbind, cind am iesit din "stiftsbibliothek st. gallen", m-am gindit ca noi, barbarii romani care o zguduim pe la campionatul european, am fi fost spinzurati sau arsi pe rug, daca am fi trait pe vremea calvinistilor. aaa, am uitat: cind te uiti pe una dintre fereastrele bibliotecii, in curtea interioara zaresti un teren de bitum, de dimensiuni handbalistice, unde joaca minifotbal, o data pe saptamina, carturarii cu popii.
e clar. daca am avea bun simt, am cere sa fim expulzati din elvetia.'
razvan i. boanchis

4 comentarii:

claude spunea...

@panta:
nu era nici o urma de sarcasm in tonul meu. ;_)
chiar nu auzisem de 'mnealui (si nici de '7 plus').

pantacruel spunea...

claude,
mi-am dat seama ca nu era sarcasm si ca nu auzisei de 'mnealui. da' nu e nici o tragedie ;)

catalina spunea...

Pe mine m-a distrat exprimarea "fiecare exponat te stupefiaza" Mi-am amintit de o reclama la oarece in care o tanti ii spunea alteia: "Draga, am ramas sidefata!" Iti dai seama ca fara nici o legatura, o conexiune neuronala gresita.
In rest, bine scris si mai ales bine descrisa atitudinea "domnului care vindea bilete" Ce taran!! :)

pantacruel spunea...

catalina,
asa scriu, de obicei, gazetarii sportivi. bombastic & stupefiant :P