în urmă cu 110 ani, pe 21 septembrie 1897, o fetiţă de 8 ani pe nume virginia o'hanlon a trimis o scrisoare editorului publicaţiei 'new york sun'.
răspunsul, un text nesemnat, a devenit cel mai publicat editorial de ziar din istorie.
acesta a fost tipărit în zeci de limbi, în ziare, reviste şi cărţi, a fost prezentat în filme, imprimat pe postere şi pe timbre.
redau mai jos scrisorica virginiei şi fragmente din celebrul răspuns adresat micuţei acum mai bine de un secol.
moş crăciun a continuat în tot acest timp să-şi facă datoria şi să nu dezamăgească nici un copil.
(citind aceaste două scrisori, recunosc că aproape mi-au dat lacrimile. şi nu de ciudă că nu mai sunt copil - doar mi-am dorit atât de mult să mă fac mare...:) -, ci pentru că m-am prostit de tot şi nu mai am speranţa şi credinţa copilaşului care aşteaptă miracolul)
scrisorica virginiei:
"dragă d-le director, eu am opt ani. câţiva dintre copiii cu care mă joc spun că nu există moş crăciun. tati spune că doar ce apare în 'the sun' este adevărat. vă rog să îmi spuneţi adevărul. există moş crăciun ? virginia o'hanlon."
scrisoarea editorului 'the sun':
"virginia, micii tăi prieteni greşesc. sunt afectaţi de scepticismul unor vremuri sceptice.
ei cred doar ce văd, şi orice e neînţeles de minţile lor mici nu există.
toate minţile, virginia, indiferent că sunt de adulţi sau de copii, sunt mici. (...)
da, virginia, există moş crăciun. există cu aceeaşi certitudine cu care există dragostea, generozitatea şi dăruirea,
şi tu ştii că ele sunt peste tot, că aduc în fiecare zi atâta frumuseţe şi bucurie vieţii tale.
cât de mohorâtă ar fi lumea fără moş crăciun... ar fi la fel de mohorâtă ca lumea fără virginii!
la fel ca lumea fără speranţa unui copil, fără poezia şi poveştile de dragoste care ne fac existenţa atât de tolerabilă.
nu ne-am mai bucura decât de lucrurile care pot fi demonstrate sau observate cu ochiul liber.
strălucirea eternă cu care copilăria umple lumea ar fi stinsă pentru totdeauna. (...)
nimeni nu îl vede pe moş crăciun, dar nu este nici un semn că el nu ar exista.
cele mai adevărate lucruri din lume sunt cele pe care
nici copiii, şi nici oamenii mari nu le pot vedea. (...)
moş crăciun nu există!? nici vorbă! există şi va exista pentru totdeauna. o mie de ani de acum înainte, virginia, ce o mie, de zece ori zece mii de ani de acum înainte, va continua să aducă bucurie în sufletul fiecărui copil."
7 comentarii:
sigur ca exista.
si eu i-am scris, tot vreo opt ani sa fi avut.
si mi-a raspuns personal, o scrisoare lunga de-o pagina jumate, scrisa cam urat, cu o carioca verde. in plic am gasit si o crenguta de brad, exact de la bradul din curtea mosului...
craciun fericit, panta!
si cum a reactionat zuzeta cea de 8anisori??? :)
poate aflam astfel ce a simtit virginia cand a citit scrisoarea din ziarul care spune numai si numai adevarul :)
sigur sigur exista. mie nu mi-a raspuns in scris niciodata, dar l-am vazut odata plecind, dupa ce lasase jucariile.
Panta-Miros-de-Brad.. sa intampini Pruncul cu bucurie, liniste si zambet cald in suflet. Asa m-ai bucurat cu scrierea asta a ta, si cu minunile pe care le tot descoperi din cufarul tau fara fund. Esti unul din asistentii cei mai de seama ai Mosului!
maria (mirabela) draga,
pe vremea noastra il vedeam mai ales plecand.
nu stiu daca imi amintesc tocmai bine, dar parca inainte erau mai putini mosi pe metru patrat. daca vedeai unul, asa fugar, il tineai minte tot anul.
copilasii din ziua de azi il vad numai venind. de fapt ii vad,
ca sunt milioane de mosi!
am impresia ca il adoră pe mos la fel cum gustam noi, boierii, sarmalele. dupa ce am mancat deja juma' de oala! :)
sunt atat de multi si de incarcati...
ma intreb ce o fi in mintea lor, cand dau nas in nas, pe strada, prin parcuri si piete, cu sute de mosi, de sarbatori? :(
aky,
multumesc, dar, ca de obicei, iti place sa exagerezi :)
nu am nici un cufar, poate doar o punga din aia de plastic de la cora.
iar scrisorile nu sunt ale mele. au fost publicate peste tot in lume, an de an.
(cele de aici sunt traduse foarte frumos de iulia nistor. cu mai multa emotie decat in alte variante. nu m-a lasat inima sa nu le postes si eu, acum, in ajun :)
Crăciun Fericit vă doresc tuturor!
oh, am pastrat ani de zile scrisoarea. de fapt, ea a si fost cea care l-a dat de gol pe tata intr-o vara, niste ani mai tarziu.
imi lasase un bilet, pe masa din bucatarie: ceva de genul..."ai in frigider mancare, nu umbla la aragaz". undeva, intr-un colt al mintii, a stralucit o asemanare. un scris cunoscut...hm...scrisul lui mos craciun!!! tata scria la fel ca mosul!!!!
am fost, asadar, foarte mandra de tatal meu!
iti multumesc pentru playlist
Trimiteți un comentariu