asta i-am făcut eu nevasti-mi. și i-a plăcut. ce mi-au făcut mie david fincher și f scott fitzgerald este ceva mai greu de explicat.
desigur, nu oricine ar putea răbda o drăgălășenie catifelată din partea unuia care a bulversat minți luminoase în întunecimea cinematografelor cu electroșocuri ca ‘seven’ sau ‘fight club’. pentru asta trebuie să fii sensibil și inteligent ca verbiaj, înțelept ca dedes sau sclipitor ca mine. altfel degeaba...
să-l pui pe fincher să tragă de un fir epic melancolic, fantastic și atât de previzibil este ca și cum l-ai amenința pe tarkovski cu gulagul dacă nu ar continua seria rambo.
însă cum unora le place jazzul, mie îmi plac poveștile fascinante, iar aceasta, imaginată de fitzgerald (de care am prins drag în vară, după minunata carte a lui gilles lerroy, ‘alabama song’) este de-a dreptul trăznită și irezistibilă:
- la scurt timp după ce domnul prăjitură (orb, dar foarte apreciat în breaslă) a construit și a montat în gară ceasornicul care mergea înapoi, hainul și vanitosul domn nasture (button) își ia odrasla abia ieșită din găoace și o abandonează departe de vederile sale înguste. în fața casei unei negrese. era sfârșitul primului război mondial și tipul nu prea-i avea la inimă pe pensionari. căci mititelul benjamin avea un defect din fabricație – creștea pe dos, mai precis întinerea. în plus (sau minus), era urât ca noaptea și mai ofilit ca străbunicul lui sergiu nicolaescu.
5-6 ani mai târziu ăsta micu de 75 de ani cade (cu tot cu baston) în amor nebun cu o vecinică în etate de numai 5 anișori. minte de copii... (gospodinele lasă deja oalele la foc mic și anticipează că cei doi vor deveni amanți peste vreo 30 de ani. ceea ce se și întâmplă).
până atunci, spectatorii români jubilează la câteva deja vu-uri ghidușe pe filiera moni - irinel, metamorfozate pe nesimțite și pe depravate în finețuri a la răduleasca - dani oțil.
mai încolo, dacă între timp s-a consumat și o cafea tare, se poate observa cum brad pitt devine moale - un pici senil și alintat -, iar interesanta cate blanchett, balerină apetisantă pe vremuri, este acum o băbuță așa de...
în fine.
per total, ‘the curious case of benjamin button’ – un film grațios, încheiat până la ultimul nasture în imagini de-o rară frumusețe – are mai multe stele decât nori. una dintre străluciri este aceea despre destinul implacabil.
secvență pe care nu știu cum aș putea să o cataloghez - ironie fină scăpată viclean de fincher pe manșeta multpremiatului babel sau doar delicatesă pentru fanii acestui 'caz curios'?
11 comentarii:
daca mi-am permis sa-ti recomand ceva dulceag imi asum raspunderea si pentru ceva amar, dar bun ca un vin pelin: the wrestler (Mickey Rourke peste toate asteptarile)
multumesc pt 'recomandare' dedes, insa un david fincher chiar de m-ai bate nu as putea ignora :)
desigur, am sa vad in curand si 'wrestler'. mai ales ca si pe domnul aronofsky il tin sub supraveghere dupa 'requiem for a dream' si (mai putin) pt 'the fountain'. am la rece si un 'pi' - primul lui film. o mica bijuterie, am inteles :)
bine ca ai pus tu "" altfel cine stie ce si-ar fi inchipuit vizitatorii blogului. mai ales ca era vorba de un fincher. evident ca a fost o impolitete din partea mea. ma retrag la un minimax tv.
dedes nu fi nebunatic! ;)
stii bine cat tin la nebunii mei, categorie din care face parte obligatoriu si talentatul domn df. ideea era ca oricum l-as fi vazut, il aveam copiat, chiar daca vorbeam sau nu despre acesta cu doua zile in urma.
sensibiciosule emotiv! ;)
n-a fost impolitete si nici nu trebuie sa te resemnezi acum, iar pe minimax tv stiu de ce te duci. luni, de la 17.40, am observat ca baga astia 'LUMEA SECRETA A LUI BENJAMIN(button)'.
carevasazica tii doar pt tine ce e bun si noua ne arunci doar asa cate 'un caz curios' :)
bine domnu' panta.stai linistit,ce naiba e vorba de fincher, nu incap contuzii.stii doar ca eu pot recomanda doar "Viata Satului", o emisiune de cultura agricola.
bai, dedes, cu matale nu o scoate omul la capat. insa de data asta cred ca ai dreptate. viata (satului) bate filmul! ;)
incitant trailerul. te-ai pus pe vazut filme, draga panta, vrei sa-i iei locul lui als. vezi ca e cam greu de detronat.
draga verbiaj,
asa ma apuca iarna. imi strang din timp cateva filme de lemn, pun samovarul cu carti la foc moale si astept sa iasa soarele pe ulita mea.
pai cum sa-i iau locul? e locuit? :)
Seara buna si La multi ani!:)
Ca de obicei citesc, iau notite si...las un comentariu off-topic:)
Sunt datoare cu un raspuns, chiar si tarziu...
Lista mea de lecturi si filme de anul acesta cuprinde in mare parte titluri de la maestri adunate!;)
Intentionez sa incep cu "Gomorra"...imediat ce voi termina cartea si...sesiunea care-mi bate la usa:(... Tot imi voi face timp, pret de-un zambet, "sa poftesc" la "Ratatouille". Nu l-am uitat:)
In ceea ce priveste filmul as vrea sa vizionez, incet incet macar o parte din cele catalogate, laudate si recomadate de voi, cu entuziasm!:))
Cartea, in schimb...in afara titlurilor de la voi adunate ("O zi mai lunga decat veacul", "Ragtime", "O mare de mac" - Amitav Ghosh, "Ali si Nino" - Kurban Said etc.), mi-ar placea foarte mult sa reusesc sa citesc - nu as putea spune sa recitesc pentru ca nu am atins nici macar minimul indispensabil - Dostoievski, Gogol, Noica, Cioran, Octavian Paler si Mircea Eliade (sunt deja prea multi ani de cand imi doresc sa citesc "Tratatul de istorie a religiilor")... Sper "sa nu-mi prind urechile" in el:)
Ma opresc aici, pentru ca pe la noi se zice ca nu se potriveste socoteala de acasa cu cea din targ. Sper doar sa-mi pastrez cheful acesta nebun de a citi si de a-mi imbogati, sistematic, putinele mele cunostinte. In masura in care timpul liber mi-o va permite...
Gata! Am lasat un comentariu chilometric! Si off-topic:D
M-am intors din vacanta.
P.S.: Sfaturile sunt mai mult decat binevenite!:)
deci ai in fata o oferta de nerefuzat, cum ar zice nașu :)
Întâlnirea “la mijloc” e un caz fericit, Oamenii se întâlnesc la-nceput, apoi se tot caută. Şi era de speculat acest mijloc…în schimb, ce fac cei doi protagonişti, puşi de fincher? Se aşează în faţa oglinzii şi imortalizează momentul…tipic omenesc…în loc să profităm, zâmbim amar şi mergem mai departe.Lăbărţat pe alocuri, mie una nu mi-a dat discomfort, filmul. Unele voci zic că s-a lungit! Io zic că a făcut-o intenţionat. Pângeam, îmi ştergeam lacrimile şi nu pierdeam nimic…dimpotrivă, fiecare cuvând îl înghiţeam cu una bucată nasture…pardon…lacrimă. Mi-au sărit buttonii de-atâta plans. Finch mi-a adus aminte de filmele indiene…da’ ,cum ştim deja, povestea e baza şi modu’ de prezentare, ambalaju’…B nu e H( de la ollywood)
Ceasu’ lu’ domn prăjitură a vorbit şi de război şi de lucruri pe care nu le putem da’ cu backspace înapoi decât cu wordu’ piratat….apoi, finch nu uită de el şi-l trânteşte la fiare vechi, pentru că uităm multe…ne uităm pe noi! uităm cât ne-a luat să ajungem până AICI. În film nu există MIRAREA, de care iară uităm, şi despre care maestru’ Dem Rădulescu(io zic să-i pomenim pe răduleştii preţioşi şi nu pe ăştia aţoşi, oţili şi subţietici)tot vorbea.…2,3 străini(figuraţie) de subiectul filmului se miră, dar nu de inexplicabilul caz al lui Benjamin, ci din motive de handicap evident(vezi scena, în cârje, a primului pas spre cunoaştere :prima femeie, întâlnirea cu tatăl la bordel). El are parte de toate aspectele normale ale unei relaţii de familie americane, chiar dacă nu încearcă emoţiile mersului împreună la băutura de după.
Button e un caz fericit. Are sprijin la bătrâneţe şi la tinereţe.
Nasturii se rup şi, de obicei sunt înlocuiţi…aşa apare noul…Ceea ce e rupt în filmul ăsta e însă recompus…dând timpul înapoi. De-asta timpul se dilată parcă. Era normal să-l facă aşa de lung ca să-ţi dea răgazul să gândeşti. Finch tratează filmul cu mijloace teatrale şi nu de film, unde se ştie, beneficiem şi de cel mai uşor tic al protagoniştilor… În teatru astea nu se văd din scaunul roşu, comod, pentru că în teatru nu există groplan…ca-n viaţă, aş zice.
O, doamne, aş zice despre filmul ăsta până n-aş mai putea…dar n-am găsit ceasul ăla să-mi dea răgaz să amân lucrurile ce le mai am de făcut pân’ la răsăritul zilei de maine. Sau nu m-a găsit el pe mine?...:)
Trimiteți un comentariu