isteţul cu roţi de argint / by mugur grosu

Un prinţ în Merţan îndrăgind deplasarea
pe plajă spre marea cea neagră gonea.
Tăindu-şi adânc în nisipuri cărarea
lovea în claxonul de-argint şi răcnea:

-Feriţi, că vă taie-n bucăţi mai concise
isteţul cu roţi de argint valoros
ce nu ştie frica şi greu de ucis e
da-i vine să verse la mersul pe jos!

- Străine, făceau servitorii-n sandale,
maşini ca acesta n-au drum pe aici,
mai bine te-ntorci pe şosele tale
că-ncolo e apă, şi zău, te complici.

Dar prinţul trecea claxonând înainte,
scobea decolteuri cu ochi lipitori,
zvârlind din culcuş fetişcana fierbinte
ce-n slip îşi îndeasă absconse comori.

Spre nuri îşi zorea cauciucul cel gros:
- Veniţi, că vă-mbracă-n benzină cu plumb
isteţul cu roţi de argint amoros,
veniţi, cum America vru la Columb!

- Străine, mai şterge-ţi parbrizul de muci,
ziceau slujnicuţe cu alb poponeţ
iar el clefăia claxonându-le: buci!
şi dinţi-i sticleau pecum ou-n coteţ.

Şi-n valuri ţâşnea spumegând glamuros:
- Priviţi cum şi marea se face covor
în calea versatului prinţ musculos,
priviţi cum îi linge nervosul picior!

- Străine, e moartea, cu tronc o să-i pici,
ziceau valuri albe cu pieptul de preţ,
dar el claxona veselindu-se: brici!
şi-n volburi lucea viitoru-i măreţ

Iar el doar vâslea, jubilând, din măsele:
- Priviţi unde-şi află parcare şi loc
isteţul cu roţi de argint din manele,
priviţi şi-l cântaţi în baladele rock!

- Străine, de-acum te-ai pişat în bocanci,
şopteau meduze plescăind îndrăzneţ,
dar el grohăi zvârcolindu-se: canci!
la ceruri suind ca un pârţ de mistreţ.

Sub bolţi pâlpâia ca-n văzduh păpădia:
- Priviţi cum îşi face select avatar
isteţul ce maxim iubea melodia!
priviţi şi filmaţi-l, daţi poze la ziar!

- Străine, eşti mort ca un floc în obor,
ziceau neutrinii râzând cu dispreţ
dar el pâlpâia consolându-se: zbor!
şi încă zvâcnea din nimicul pizdeţ.

Dar unul din îngerii palizi ai bolţii
ce-n ceruri lingea pe un băţ acadea
scăpă un vânt inocent de emoţii
şi-l stinse, cum ştergi un pantof de perdea.

by
mugur grosu