"in torino, pe 3 ianuarie 1889, friedrich nietzsche păşeşte afară din casa cu numărul 6 de pe strada carlo albert. poate pentru o scurta plimbare, poate spre oficiul poştal pentru a-si ridica scrisorile. nu departe de el, un birjar are probleme cu calul trăsurii lui. in ciuda tuturor eforturilor bărbatului, calul refuză să se clintească. birjarul (giuseppe? carlo? ettore?) îşi pierde răbdarea şi pune biciul pe cal. nietzsche, un barbat vanjos cu mustata stufoasa, se năpusteşte în scenă punând capăt brutalităţii. işi aruncă braţele în jurul gâtului calului în hohote de plâns. un vecin il duce acasa pe nietzsche care se intinde pe divan si tace pentru doua zile. intr-un tarziu murmura cateva cuvinte: 'mama, sunt un prost', dupa care va mai trai zece ani, bland si dement, ingrijit de maica-sa. cat despre cal... nu se mai stie nimic. "a torinói ló
(video)
5 comentarii:
senzational, domnule. cam asta ramane din 2011, asta si melancholia.
doar atat, domnule? doar atat de putin? ;)
dimpotriva, domnule, mi se pare enorm; a fost mare an cinematografic. doua glorioase capodopere, impreuna cu multe alte filme foarte bune. in plus, afirmarea unui nou concept:
http://en.wikipedia.org/wiki/Remodernist_film
ai dreptate si cu filmele mari si cu remodernismul.
si apropo, chiar acum am terminat de vazut (cu ceva intarziere) un '2011' dintre cele bune - 'elena' lui zvyagintsev :)
merci pt hint; il caut.
Trimiteți un comentariu