mărturisire / declaraţie

subsemnatul pantacruel, domiciliat în lumea fotografiilor mişcătoare, pe vivir para contarla, la adresa www.pantacruel.blogspot.com, pe propria răspundere şi sub sancţiunea oprobriului public declar că: am avut o crâncenă prejudecată asupra capodoperei aurora (selecţionat vara trecută la cannes) şi i-am nedreptăţit

pe regizorul cristi puiu
(un film de 180 de minute în care, practic, nu se întâmplă (mai) nimic. un moft (poem-vizionar) la care artistul a lucrat ca un posedat 5 ani de zile. de ce ar trebui să îmi pierd vremea? cine naiba se crede puiu ăsta?)

şi pe criticul andrei gorzo
“(...) o dată, de două ori, de trei ori în acest film, el arată ce poate face, minute în şir, într-un apartament de două, trei sau mai multe camere, cu trei, patru sau mai mulţi actori care intră şi ies din cadru, se opresc pentru cîteva secunde, eventual înrămaţi în cadre de uşi şi culoare de trecere, se acoperă şi se revelează unii pe alţii, întreprind acţiuni importante în planul îndepărtat al imaginii şi acţiuni-pretext în planul apropiat (sau invers), şi cu o cameră de filmare care cînd stă pe loc, cînd urmăreşte pe unul sau altul. asta înseamnă regie de film.”

(d)in care, tocmai din acest motiv, n-am mai crezut (nici o iotă) o bună bucată de timp.

mă oblig ca de azi înainte să nu-mi mai dau cu părerea (neavenită şi diletantă, de altminteri) despre concepţia artistică a celor doi creatori de frumos, numiţi mai sus puiu şi gorzo, până la data apariţiei produsului finit pe marile ecrane şi, mai ales, până la efectuarea autorizată a cercetărilor amănunţite, personale şi responsabile, în cadrul lucrărilor dumnealor (meritorii).

declaraţia pe care o semnez în nume propriu este dată în faţa bloggerilor cu vechi state de serviciu, dar şi a bloggerilor fără serviciu (temporar).

semnatura: pantacruel

data: 15.03.20011