un pic de dante + bruce willis / fotoreportaj la faţa locului

pe scurt, apartamentul vecin (perete-n perete cu al nostru) a fost cuprins de flacari. brusc. eu citeam, sotia si nepotelul se uitau la 'wall e', cumnata era la serviciu. liniştiţi. ulterior, pompierii s-au chinuit mai bine de o ora sa stinga incendiul. seara ne-am vazut pe la principalul buletin de stiri al televiziunii daneze.

povestea e lunguiata si aproape la fel de palpitanta ca si cronicheta despre 'biutiful'-ul lui iñárritu pe care o promisesem, ieri, in acest spatiu.
autoarea incidentului atentat, o baba foarte surda de vreo 80 de ani (spre 90) si cam ticnita, a avut o pofta pe la pranz. pesemne un carnat prajit in ulei. in consecinta, octogenara a luat foc si ne-am trezit cu ea la usa, speriata moarta, cu parul arzandu-i in flacari ca un boschet, strigand in limba ei straveche hjelp, hjelp, huset brænder! adica, mai pe romaneste, sariti oameni buni, c-am dat de dracu!

intre timp, limbile de foc se alungeau si geamurile explodau mai duios ca-n inception. din fericire, mi-am amintit de batranul si talentatul bruce willis. pana sa apuc sa incalt al doilea pantof, am luat nepotu la o subtioara, nevasta la cealalta si, in pas de tango, i-am indepartat de pericol. fireste, pe motanu miggu il uitasem sub bradul de craciun. in cele din urma, baba a ramas fara acoperis (a ajuns la spital), vecinul de dedesubt mai are jumatate de dormitor (a ajuns la telejurnal), iar apartamentul cumnatei mele a ramas intact ca prin minune (am ajuns la pizzerie sa luam pranzul-cina).

pana una-alta, cum spuneam, ma duc sa-mi mai inec emotiile in niscaiva carlsberguri speciale, elephant. oricum, cand ti se intampla tie si nu unor personaje de pe ecran, senzatia e destul de stranie, de film in film, de infernul lui dante.

(foto: pantacruel)